ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din PrahovaPrahova Expres — Ploiești, Câmpina, Băicoi și comunele lorCele mai recente știri din PrahovaPrahova Expres — Ploiești, Câmpina, Băicoi și comunele lor
social

Vorbim tot mai puțin din anul 2005 încoace, arată cercetările recente

Radu Constantinescu

Radu Constantinescu

⏱ 2 min citire
O persoană vorbind la telefon, simbolizând comunicarea în declin

O cercetare recentă realizată de universitățile din Missouri-Kansas City și Arizona arată că oamenii vorbesc cu aproximativ 338 de cuvinte mai puțin pe zi începând din 2005, un declin semnificativ al comunicării orale.

Studiul, bazat pe analiza datelor din 22 de cercetări, a inclus peste 2.000 de participanți din SUA, Europa și Australia, cu vârste între 10 și 94 de ani. Aceasta a dus la concluzia că, în perioada 2005-2019, a avut loc o reducere de 28% a cuvintelor rostite, ceea ce reprezintă o pierdere anuală de aproximativ 120.000 de cuvinte per persoană.

Citește și: Doi bărbați sunt cercetați pentru tăierea ilegală a brazilor în Parcul Natural Bucegi

Ce înseamnă declinul vorbirii în societate?

Potrivit psihologilor, această tendință poate avea consecințe asupra calității interacțiunilor sociale și asupra sănătății emoționale. Dr. Valeria Pfeifer, profesor la UMKC, afirmă că „micile schimbări în comportament se acumulează în timp și pot schimba modul în care oamenii interacționează unii cu alții”.

  • Scăderea frecvenței conversațiilor orale
  • Pierdere de beneficii emoționale și sociale
  • Impact asupra relațiilor pe termen lung
  • Creșterea utilizării comunicării digitale
  • Variații în funcție de vârstă, cu cei 25 de ani sau mai tineri fiind cei mai afectați

Care sunt implicațiile comunicării digitale asupra limbajului?

Deși studiul nu a putut identifica motivele exacte ale declinului, cercetătorii au observat că perioada analizată coincide cu o creștere a mesajelor text, e-mailurilor și utilizării rețelelor sociale. Dr. Pfeifer menționează că „nu știm încă dacă conversațiile digitale oferă aceleași beneficii sociale ca și cele orale”.

O altă observație importantă este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, au înregistrat un declin mai accentuat al vorbirii, ceea ce poate fi legat de utilizarea intensă a tehnologiei și a comunicării digitale.

Specialiștii avertizează că dependența de text și emoji poate avea efecte pe termen lung asupra comunicării emoționale și a relațiilor sociale. Pfeifer subliniază că „o trecere completă către comunicarea digitală poate avea costuri sociale semnificative”.

În final, cercetările evidențiază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul digitalizării asupra limbajului și bunăstării sociale.