România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, anunțul fiind făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în contextul evaluării Comisiei Europene.
Deși a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele suspendate inițial, pierderea totală a fondurilor reprezintă o problemă majoră pentru bugetul național și pentru implementarea proiectelor europene. Ministrul Pîslaru a explicat că aceste pierderi sunt cauzate de reforme întârziate, incomplete sau realizate greșit în anii anteriori.
Citește și: Doi parlamentari din Prahova sunt propuși pentru portofolii în noul Guvern condus de Luca Niculescu
Reforma jalonului AMEPIP, crucială pentru fondurile europene, a fost un punct central al discuțiilor. În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial sumele, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă rezultatul final a fost negativ.
Probleme majore în companiile de stat și impactul asupra fondurilor PNRR
Cel mai afectat sector a fost cel al companiilor de stat, în special în energie. În cazul Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, Comisia Europeană a constatat probleme legate de selecția și numirea membrilor în consiliile de administrație.
- Numiri politice și proceduri neclare
- Criterii aplicate incorect
- Mandate incomplete sau lipsa indicatorilor de performanță
- Pierdere de 180 de milioane de euro pentru acest jalon
- Recuperare de doar 48 de milioane de euro
Ministrul Pîslaru a precizat că aceste probleme au dus la pierderea fondurilor, însă cele mai mari dificultăți au fost în zona companiilor energetice, unde controversele privind numirile politice și procedurile au fost semnalate de CE.
Reacții politice și acuzații reciproce între PSD și Pîslaru
Reacția PSD a fost dură, Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, acuzându-l pe Pîslaru de negocieri ratate și de pierderea a aproximativ 200 de milioane de euro din jalonul AMEPIP. Oprea susține că reforma a fost, de fapt, îndeplinită, iar problemele au apărut din cauza modului în care au negociat vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Pîslaru la Bruxelles.
El a afirmat că procedura de selecție pentru conducerea AMEPIP a fost transparentă în mandatul său, însă că SGG nu a fost implicat în negocierile finale. În plus, Oprea a criticat modul în care s-au gestionat negocierile, acuzând lipsa de coordonare și de transparență din partea actualei guvernări.
Astfel, tensiunile politice continuă, în timp ce România se confruntă cu pierderi semnificative din fondurile europene, impactul fiind resimțit atât în sectorul public, cât și în cel privat, în special în companiile de stat din energie.
Reacțiile oficiale și anchetele interne vor continua, în timp ce oficialii europeni monitorizează îndeaproape evoluția situației și modul în care autoritățile române gestionează reformele necesare pentru recuperarea fondurilor.