Sursă: Observatorulph.ro
Cristina Trăilă a anunțat miercuri, 26 august, că demisionează din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce procurorii DNA Iași au dispus urmărirea penală față de aceasta. Liberala susține că este nevinovată și afirmă că scandalul este speculat în detrimentul premierului Ilie Bolojan, al Guvernului și al PNL.
Citește și: Doi parlamentari din Prahova sunt propuși pentru portofolii în noul Guvern condus de Luca Niculescu
DNA a anunțat marți că Trăilă are calitatea de suspect într-un dosar în care este cercetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Ce acuzații i se aduc Cristinei Trăilă?
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 3-4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de omul de afaceri vizat în dosar.
- Obținerea unor beneficii pentru omul de afaceri și societatea acestuia.
- Aprobarea unui dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 3 milioane de euro.
- Diminuarea sau încetarea unor controale sanitar-veterinare efectuate la fermele firmei.
Reacția Cristinei Trăilă
La o zi după anunțul DNA, Cristina Trăilă a transmis pe Facebook că renunță la funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Aceasta a declarat că nimic din ceea ce se vehiculează nu rezistă unei priviri atente asupra faptelor și nu are nicio îndoială că adevărul va ieși la iveală încă din faza de cercetare penală.
Trăilă a subliniat că dosarul a apărut într-un context pe care îl consideră folosit pentru afectarea imaginii premierului Ilie Bolojan, a Executivului și a Partidului Național Liberal. De asemenea, a menționat că mandatul său urma oricum să se încheie în perioada următoare.
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.