Sursă: Observatorulph.ro
Premierul Ilie Bolojan afirmă că, în prezent, sistemul energetic al României nu are probleme majore, chiar dacă reactoarele de la Cernavodă au fost oprite temporar. El a precizat că estimările indică faptul că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie a țării, mulțumind românilor pentru reducerea consumului, în special seara.
Citește și: Vânzările de locuințe din Prahova scad cu 23,5%, iar apartamentele din Ploiești se scumpesc
Potrivit lui Bolojan, cauza principală a situației o reprezintă nivelul scăzut al Dunării, cauzat de secetă, dar și de întârzieri de ani de zile în realizarea unor lucrări hidrotehnice. Aceste proiecte, care ar fi trebuit să asigure un debit mai mare de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă, au fost amânate din motive administrative, deși aveau toate avizele din 2024.
Ce reprezintă proiectul Bala 2 și de ce e important pentru Cernavodă?
Proiectul Bala 2 vizează realizarea unor lucrări hidrotehnice pe Dunăre, în zona Brațului Bala, pentru a direcționa mai multă apă către centrala de la Cernavodă. Acesta presupune dragări, intervenții pentru siguranța navigației și alte lucrări menite să crească nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru, precum și să aproape dubleze debitul de apă care ajunge la centrala nucleară.
- Lucrările au fost aprobate în 2024, după un studiu de fezabilitate început cu aproape 10 ani în urmă.
- Proiectul ar putea asigura apa necesară pentru funcționarea normală a reactoarelor, chiar și în perioadele de secetă.
- Estimarea finalizării este de aproximativ trei ani, dacă se va începe în curând.
De ce a fost amânat proiectul Bala 2 și ce urmează?
Premierul Bolojan critică faptul că, deși proiectul avea toate avizele și aprobările din 2024, Ministerul Transporturilor nu a considerat prioritar finanțarea acestuia. În prezent, autoritățile vor relua verificările, vor actualiza prețurile și vor scoate lucrările la licitație, urmând ca acestea să fie finalizate în aproximativ trei ani.
El subliniază că astfel de investiții trebuie planificate pe termen lung, pentru a evita situații de criză generate de fenomene naturale precum seceta. În opinia sa, deciziile din energie trebuie să fie luate cu anticipație, nu doar ca răspuns la problemele imediate, pentru a asigura stabilitatea sistemului și în viitor.
În concluzie, situația de la Cernavodă evidențiază nevoia de investiții strategice în infrastructură, pentru a preveni crizele energetice cauzate de fenomene naturale și întârzieri administrative. România trebuie să adopte o abordare pe termen lung pentru siguranța energetică a țării.